Being socially connected is a universal need and a fundamental human right, but a considerable number of older people are socially excluded. Older people have an increased risk for social exclusion due to the accumulation of factors associated with age, such as poor health, loss of relatives and friends, and lower physical and social activities. Social exclusion is not only unwanted in its own right, but also because of the disruptive consequences for mental and physical health, leading to substantial social, economic and health expenditures for societies. Some people, such as older women and Roma, are especially vulnerable and have a doubled or even tripled (Roma) risk for social exclusion.
The overall aim of the project is twofold.1) Enhancing research-based knowledge on the multidimensional nature of old age social exclusion and its consequences for mental and physical health of older adults and2) Identifying social policy implications that take into account the national context and identifying strategies for creating conditions that minimize social exclusion of disadvantaged groups. Actions to minimize social exclusion are crucial in addressing the health needs of all, and the health needs of marginalised groups in particular.
Modelul conceptual ia în considerare cinci domenii ale excluziunii sociale (relațiile sociale, resursele materiale și financiare, serviciile, vecinătatea și comunitatea, precum și participarea civică) și trei niveluri de influență (micro, mezo și macro), permițând explorarea multidimensionalității excluziunii sociale și contribuind la teoria domeniului. Perspectiva cursului vieții face posibilă descifrarea căilor sociale care conduc la excluziune și înțelegerea consecințelor acesteia asupra stării de sănătate.
Cercetarea adoptă o perspectivă europeană și o abordare bazată pe metode mixte. Analiza cantitativă are ca scop descrierea și explicarea nivelurilor excluziunii sociale la vârsta a treia, evaluarea naturii multidimensionale a excluziunii, înțelegerea asociațiilor între excluziune și inegalitățile în sănătate și identificarea grupurilor vulnerabile care au un risc crescut de excluziune, în țările Uniunii Europene și Norvegia. Analiza calitativă are ca scop aprofundarea înțelegerii excluziunii sociale la vârsta a treia prin analiza experiențelor de excluziune ale adulților în vârstă și a căilor sociale care conduc spre marginalizare în România. Demersul de cercetare va reliefa câteva dintre punctele de turnură în viețile oamenilor și în starea lor de sănătate, făcând posibilă teoretizarea modului în care alegerile individuale și schimbările în ciclul vieții se întrepătrund cu mecanismele de excluziune socială. Abordarea bazată pe metode mixte este completată prin analiza politicilor în România și Norvegia cu scopul de a înțelege rolul sistemelor curente de protecție socială a vârstnicilor în reducerea excluziunii sociale. O analiză a celor mai bune practici de incluziune socială în Norvegia va furniza sugestii pentru scheme de protecție socială inclusive și pentru design-ul unui set de măsuri de politică socială care să stimuleze incluziunea socială a grupurilor vulnerabile în România.
Proiectul utilizează un plan integrat de diseminare științifică și diseminare către actorii interesați, având ca obiective conștientizarea, înțelegerea și participarea, precum și schimbarea socială.
Proiectul contribuie la creșterea capacității de cercetare în România. Pornind de la colaborarea anterioară între parteneri, proiectul are ca scopuri facilitarea transferului de cunoștințe între Norvegia și România, îmbunătățirea aplicabilității rezultatelor de cercetare și creșterea performanței cercetării sociale din România.